Impozitarea dividendelor din acțiuni străine (reținere la sursă)
9 min de citit
Dacă deții acțiuni străine — americane, germane, franceze sau prin ETF-uri UCITS — dividendele pe care le încasezi sunt impozitate diferit față de cele din acțiuni românești. Regula de bază e simplă, dar mecanismul din spate (creditul fiscal pentru reținerea la sursă) creează des confuzie.
Regula de bază: 16% în total
Din 2026, dividendele din acțiuni străine sunt impozitate cu 16% în total — nu 16% suplimentar peste ce a reținut deja țara de origine. Impozitul reținut la sursă (withholding tax, WHT) de țara unde e listată compania se scade din cei 16% datorați în România. Plătești doar diferența, direct către ANAF, prin Declarația Unică (Formularul 212).
Formula, simplificat: impozit de plătit în România = 16% × dividend brut − impozit reținut deja la sursă (dacă rezultatul e negativ, nu mai datorezi nimic — dar nici nu primești bani înapoi de la ANAF pentru diferență, vezi mai jos).
Ratele de reținere la sursă, pe țară
Rata pe care o reține automat țara de origine depinde de tratatul de evitare a dublei impuneri dintre România și acea țară, și de faptul că ai depus sau nu certificatul de rezidență fiscală la broker:
| Țară / tip instrument | Reținere la sursă (cu tratat aplicat) | Rest de plată în România |
|---|---|---|
| SUA (acțiuni) | 10% (necesită formular W-8BEN) | 6% |
| Marea Britanie | 0% (UK nu reține impozit pe dividende) | 16% |
| Germania | 15% | 1% |
| Franța | 15% | 1% |
| ETF UCITS (Irlanda/Luxemburg), distribuitor | 0% | 16% |
| ETF UCITS, acumulator | — (nu distribuie dividende, deci nu există eveniment impozabil) | — |
Aceste rate presupun că brokerul a aplicat corect tratatul (relief at source) — de obicei condiționat de depunerea unui formular de rezidență fiscală (ex. W-8BEN pentru SUA). Dacă nu ai depus formularul, e posibil să ți se rețină rata standard, mai mare (de exemplu 30% în SUA), caz în care diferența peste 16% nu se recuperează de la ANAF.
Formularul W-8BEN
Pentru acțiuni americane, W-8BEN e formularul prin care confirmi brokerului că ești rezident fiscal român, nu american — asta îi permite brokerului să aplice rata redusă de tratat (10%) în loc de rata standard (30%). De regulă se completează o singură dată, digital, direct în platforma brokerului, la deschiderea contului sau la prima tranzacție cu acțiuni americane. Fără el, riști o reținere de 30%, din care în România mai recuperezi doar creditul până la 16% — restul de 14 puncte procentuale se pierde, recuperabil doar direct de la autoritatea fiscală americană, un proces mult mai greoi.
Plafonul creditului fiscal
Creditul pentru reținerea la sursă e plafonat la impozitul efectiv datorat în România. Dacă țara de origine a reținut mai mult decât cei 16% (de exemplu Germania reține uneori 26,375% dacă nu s-a aplicat corect tratatul), nu mai datorezi nimic în România pentru acel dividend — dar diferența în plus nu se recuperează de la ANAF. Trebuie cerută înapoi direct de la autoritatea fiscală a țării de origine, printr-o procedură de rambursare conform tratatului bilateral — de obicei mai lentă și mai birocratică decât Declarația Unică.
Cum se calculează CASS
Pentru contribuția la sănătate (CASS), baza de calcul e dividendul net — adică suma rămasă după impozitul de 16% (dividend brut × 0,84), indiferent dacă impozitul a fost reținut integral la sursă sau completat prin Declarația Unică.
Cum raportezi corect
Dividendele din acțiuni străine care nu au fost reținute integral la sursă (adică orice caz în care rata de reținere e sub 16%) trebuie declarate prin Declarația Unică (Formularul 212), secțiunea de venituri din investiții. Dacă și CASS e datorat (în funcție de venitul total anual din investiții), se completează și acea secțiune.